tag:blogger.com,1999:blog-58572210640130280602024-03-13T21:06:42.159+02:00Vise Româneşti Toţi se gândesc să schimbe lumea, dar nimeni nu se găseşte să se schimbe pe sine. (Lev Tolstoy)Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.comBlogger45125tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-38687576200165304752012-08-22T15:05:00.001+03:002012-08-22T15:06:18.046+03:00Voce sau marionetă?<div style="text-align: justify;">
De ce s-ar implica un tânăr în ceea ce se numeşte "politic"? Răspunsul la această întrebare este destul de simplu, sau cel puţin aşa pare. Răspunsul teoretic, care vorba vine, într-o lume perfectă ar fi practic, este că implicarea în sfera politică îţi dă şansa să fii un fulg de nea al bulgărelui. Ce este bulgărele? Este schimbarea, societatea care funcţionează după reguli etice şi morale, ideale. În vise, nu? În România, căci nu vorbim despre Africa de Sud, chit că..., bulgărele este schimbarea pe care toţi par a şi-o dori. Şi totuşi, de ce m-aş implica în sfera politicului? Pentru că ştiu care sunt "hibele" din sistem, pentru că m-am lovit de ele în calitatea mea de simplu cetăţean tratat de funcţionarii publici, şi nu numai, ca un cerşetor atunci când, culmea, am ceva de plătit. M-am lovit de sistem şi atunci când era să îmi omoare creativitatea şi elanul ţintuindu-mă şase, şapte ore timp de doisprezece ani, pe un scaun într-o sală de clasă şi obligându-mă să teoretizez, în loc să învăţ aplicând. M-am lovit de sistem şi atunci când am încercat să aduc schimbări prin mediul ONG. Cum? Simplu, prin faptul că grupul ţintă este format din tinerii ţintuiţi pe scaune. Se pare că loviturile sunt utile. Oare? </div>
<div style="text-align: justify;">
Dar de ce NU mă implic în sfera politicului? Simplu. Pentru că în organizaţiile de tineret "chef" (nu de viaţă sau de a face ceva) înlocuieşte cuvinte precum iniţiativă, implicare sau dezvoltare. Pentru că este nevoie de marionete, şi nu de creiere, este nevoie de oameni care să le pună LOR planurile învechite în aplicare, care să împartă pliante şi să le scandeze numele, şi nu de "voci". În ce an suntem? 2012? Sigur? Este evident că, în ceea ce priveşte clasa politică "adultă" schimbarea nu poate fi majoră datorită modului în care au fost învăţaţi mulţi să gândească, dar organizaţiile de tineret de ce nu sunt lăsate să se dezvolte astfel încât să poată creşte lideri adevăraţi, nu marionete ahtiate după putere? Poate pentru că închisorile din România au o capacitate prea redusă pentru numărul prea ridicat al celor care ar trebui să stea după gratii pentru faptele lor? </div>
<div style="text-align: justify;">
Şi totuşi, ce fac? Nu, nu stau şi aştept să facă alţii ceva pentru mine, ci încerc să îmi fac treaba cât pot de bine, fără a mă uita "în ograda vecinului", încerc să mă dezvolt câte puţin în fiecare zi şi să îi conving şi pe alţii că schimbarea pe care o aşteptăm poate fi generată doar de noi, prin faptele noastre zilnice.</div>
Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-54704826660347852072012-02-12T21:49:00.000+02:002012-02-12T21:49:57.592+02:00Defineste "acum"Acum e ACUM, acum nu e poate, acum nu e maine, acum nu e mai tarziu. Cand suntem mici 'acum', chiar inseamna 'acum', insa odata cu trecerea anilor, cu maturizarea, 'acum' devine 'maine', 'mai tarziu', 'poate', 'daca'... Daca ne-ar ramane reflexul de a face lucrurile exact in momentul in care spunem ca le vom face, oare cum ar arata viata noastra? Oare cum ar arata planeta? Oare cum ar arata o lume a oamenilor mari in care copiii ar sta langa ei si le-ar reaminti ce au promis sa realizeze si mai ales, cand?Pentru tine ce inseamna ACUM? Acum, sau...mai tarziu putin?Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-16663644339091154812012-01-22T00:58:00.001+02:002012-01-22T01:01:56.335+02:00<span lang="IT">Ne pretindem a fi
oameni, dar uitam sa ajutam </span><br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Am fost invatati
sa fim buni, dar totusi, suntem atat de rai</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Am invatat sa
iertam, dar totusi, nu putem nici macar sa uitam</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Am invatat sa
scriem si sa citim, dar totusi nu
suntem capabili sa ne exprimam</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="FR">Sincer, onest,
deschis, liber</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Au murit oameni
in decembrie '89 pentru ca noi sa fim liberi</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Iar noi astazi ne
batem joc de libertatea noastra si lupta lor</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Uitandu-ne
valorile, calcand peste istorie si chiulind de la construirea propriului viitor</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="FR">Au murit pentru noi
oameni pentru ca democratie sa existe pe bune, nu doar in dictionar</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="FR">Au murit oameni
pentru ca limbile straine sa poata fi folosite nu doar de membrii de partid
plecati in delegatii</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Iar noi stam si
asteptam sa cada ceva din cer, dar nu va fi asa</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Suntem o
generatie care trebuie sa lupte, suntem generatia care trebuie sa demonstreze
prin fapte si nu prin vorbe ca vrea altceva si ca poate sa-si construiasca o
tara in care sa poata trai</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Suntem generatia
pe care o asteapta alte generatii, suntem cei care vor da exemplul</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Chiar daca
schimbarea nu va fi finalizata de catre noi, macar vom cladi jumatate de horn,
iar fumul va iesi afara macar pe jumatate</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Iar copiilor
nostri le va ramane responsabilitatea de a aerisi in intregime casa in care un
popor traieste</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Lor le-a fost
impusa o mentalitate, ei au trait cu prea multe stereotipuri, dar noi?</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Noi ce scuza
avem? Am trait cu Cartoon Network, cu Romania Libera, cu posturi tv internationale, am copilarit fara teama de
militie si avut mai multe drepturi decat obligatii</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Noi nu avem
scuza, noi avem responsabilitati fata de ei, de noi, si iar de ei. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="IT">Avem imprejurarea
potrivita pentru a demonstra ca nu suntem huligani, ratati sau fara viitor. Avem imprejurarea sa
demonstram cata vointa avem si cat de buni suntem.</span></div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-63386592366365918032011-06-06T14:05:00.001+03:002011-06-06T14:06:22.634+03:00Lecturi Urbane, Aici ,Acum<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-MfdOPd461VM/Teyz6KrQqBI/AAAAAAAAA9I/tCl4YyxrlHA/s1600/ALBA_IULIA_LU%25282%2529.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-MfdOPd461VM/Teyz6KrQqBI/AAAAAAAAA9I/tCl4YyxrlHA/s1600/ALBA_IULIA_LU%25282%2529.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
După evenimentele din ultimul an, cred cu tărie că cele mai satisfăcătoare, frumoase, reuşite lucruri sunt cele făcute spontan. Aşa a apărut Never Too Young în viaţa mea, aşa au apărut Lecturi Urbane, spontan. Acum aproape o lună, Radu, colegul meu "de suferinţă" de la ANTY îmi trimitea un link spre blogul lui Adrian Ciubotaru. Eu îl citesc de ceva vreme şi mă gândeam care e minunea pe care nu o descoperisem eu încă :)) Aşa e când crezi că le-ai văzut pe toate. <a href="http://facebook.com/AlbaIuliaCiteste">Lecturi Urbane Alba Iulia</a> început cu "nu le trimiţi un mail?" şi a continuat cu un răspuns spontan al Cristianei Andrei, un om de care imi e tare drag chiar dacă încă nu o cunosc personal, care ne spunea că putem să organizăm noi ediţiile LU. Spontaneitatea de care ziceam la început, se referă la faptul că ne-am ghidat după un impulsivitate de moment. Lipsa impulsivităţii ne-ar fi costat acest minunat proiect, deoarece, ulterior am aflat că bloggerii albaiulieni trimiseseră un mail cu doar o zi mai târziu. Norocul nostru, dar nu e bai, pentru că şi ei au dezvoltat o iniţiativă foarte faină "Comoara din cetate". Oraş mic, oameni mari:)</div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-28657819425877566552011-06-05T17:27:00.001+03:002011-06-05T17:30:51.238+03:00Timp, încotro mergi ?<div style="text-align: justify;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/_ml1-Z3ZirRc/S-HWLYiHr5I/AAAAAAAADvM/S7ESXIpVZNY/s320/porumbel+alb.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/_ml1-Z3ZirRc/S-HWLYiHr5I/AAAAAAAADvM/S7ESXIpVZNY/s320/porumbel+alb.jpg" /></a><i><i>"Timp</i>, <i>încotro mergi</i> ? <i>Spre ce meleaguri noi grăbit alergi</i> ? Şi cum poți într-o zi. Să schimbi în oameni mari niște copii ?" </i>Sună cunoscut, nu? Aproape că a devenit un clişeu al tranziţiei dinspre licean spre "om mare", însă rămâne un clişeu. Cred că nu este vreo persoană căreia să nu i se fi spus la finalul anilor de liceu cel puţin o frază de genul "de acum eşti om mare, gata cu copilăriile". Cât de dur sună "de acum", de parcă aş putea într-o clipă să mă despart de o bucată din mine, de parcă aş putea să spun adio şi să nu mai simt nimic. "Oamenii mari" sunt duri, reci şi parcă inumani când ne cer să uităm o simplitate complicată a vieţii, parcă ne cer să uităm pentru că ei nu se pot întoarce în timp, parcă durerea rupturii noastre le hrăneşte propria falsă fericire. Cum poţi să îi ceri unui copil cu vise mari, să nu mai viseze, să nu mai fie copil, să fie matur? În ceea ce mă priveşte, n-am încetat să fiu licean, voi fi licean până la capăt. E ca şi cum cineva mi-ar impune să nu mai fiu copil, sunt şi voi fi copil atâta timp cât voi avea părinţi, pentru că părinţii ne fac copii, şi nu noi singuri. Exact cum suntem copii pentru că avem părinţi, aşa suntem şi liceeni pentru că avem colegi. Colegii noştrii cu care am râs şi plâns deopotrivă, cu care am chiulit sau copiat. De multe ori vroiam să creştem mari, dar acum am vrea să oprim timpul, dacă nu chiar să îl dăm înapoi. De ce? Probabil pentru că "oamenii mari" nu mai visează cu sufletul, ci cu mintea. Oare cum ar arăta o lume condusă de copii?<i><br /></i></div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-8145112413101431562011-05-26T11:49:00.004+03:002011-06-18T20:22:12.009+03:00Punct si de la capat<span lang="RO">Cand simti ca viata trece pe langa tine, pune-i
piedica. Nu-i drept sa treaca asa pe langa tine. Nu te mai plange, fa ceva,
misca ceva. Cateva luni bune am simtit ca viata mea e un lant prea lung de erori,
de alegeri gresite, de contraste si nepotriviri. Dar azi, azi, dupa cateva zile
de somn putin, de energizant prea mult, ore tarzii, invatat pentru examene si lecture
urbane, am realizat ca nimic nu e in zadar, ca lumea se misca, ghiciti datorita
cui? Mie! A naibii modestie, nu prea se simte confortabil in clipele astea. O persoana desteapta, spre ca se intelege ideea, mi-a zis odata sa ma
apreciez pe mine si sa fiu constienta de
ceea ce fac si de ceea ce pot. Are dreptate, nu-s eu asa surda cum par : )) Am avut o perioada
in care negam ca sunt buna la ceea ce
fac, si am cuibarit prea multa energie negativa. Azi, energia aia a fost concediata,
data afara din casa pe care o detinea cu chirie, chirie pe care evident ca nu o
platea ea, ci eu. Nu mi-a pierit realismul, insa m-am intors la o parte din
mine, partea aia care stie ce vrea, care stie ca e un soare pe cer care
straluceste prea frumos pentru ca eu sa vad norii din jur. Am sters tot ceea ce
mai avea o legatura cu trecuturi triste, mesaje, poze, texte, ganduri, tot. Adio
lucruri triste din viata mea. De azi sunt iar copilul cu ochii mari care se
iubeste pe el, sau cel putin invata sa se reiubeasca.</span><br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> “Prietenii
buni sunt ingeri pazitori”</span></div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-66629592329344679652011-05-22T12:25:00.000+03:002011-05-22T12:25:57.660+03:00Lucruri mici semnificativeIn curand se incheie perioada de depunere a declaratiilor cu ajutorul carora redirectionari cei 2% din impozitul pe venit inspre alte directii decat bugetul de stat. Am tot auzit diverse variante, astfel incat simt nevoia sa lamuresc ceva: 2% NU ii donati, ci ii REDIRECTIONATI spre o cauza mai buna decat construirea unei vile, cumpararea unei masini sau o vacanta de lux prin Africa de Sud (sper ca se intelege a cui casa, a cui masina si a cui vacanta). Acestea fiind zise, nu fiti pasivi, REDIRECTIONATI, REDIRECTIONATI, REDIRECTIONATI! Ne plangem ca Statul utilizeaza bugetul dupa bunul plac, ei bine, aceasta e ocazia perfecta pentru a face ceea ce VREM cu particica aceea de buget. Optiuni sunt multe, de la SMURD la Fundatii si Asociatii pentru sanatate, caritate, dezvoltare, invatamant etc., dorinta ne mai lipseste. Treziti-o!!!<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/K82cxyeLQ48?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<br />Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-29168298867070681952011-05-19T20:26:00.000+03:002011-05-19T20:26:46.764+03:00Intre lumiDemult numaram lunile, zilele, iar mai apoi orele ramase pana in data de 20 mai. Eram atat de mandra de cresterea mea incat mi-ar fi placut sa fie ziua mea in fiecare zi. Acum se apropie 20, de doua ori. O data e 20 mai, si o data e 20 de ani. Maine, 20 mai, la ora 20:30 vor fi 20 de ani de simtiri ale mele, ale lor, uneori ale noastre. E parca o poveste cu un pui de pasare care a ajuns la varsta la care trebuie sa paraseasca cuibul, iar cuibul in cazul meu, se refera la cele mai putin de doua decenii de viata. Dar ce facem cand puiul nu vrea sa isi paraseasca cuibul?Ce facem atunci cand 1 este mai mult decat 2...Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-79127183068043325912011-05-04T23:14:00.000+03:002011-05-04T23:14:38.623+03:00If tommorow...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<object width="320" height="266" class="BLOGGER-youtube-video" classid="clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0" data-thumbnail-src="http://3.gvt0.com/vi/_pog2n9o5zs/0.jpg"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/_pog2n9o5zs&fs=1&source=uds" />
<param name="bgcolor" value="#FFFFFF" />
<embed width="320" height="266" src="http://www.youtube.com/v/_pog2n9o5zs&fs=1&source=uds" type="application/x-shockwave-flash"></embed></object></div>
<br />Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0Alba Iulia, România46.076691 23.58009900000001846.040431 23.53982300000002 46.112950999999995 23.620375000000017tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-22136553036043566162011-04-21T19:31:00.001+03:002011-04-24T16:07:24.007+03:00Unicitate dualaNu suntem deosebiţi, nici unici. Nu suntem singurele persoane de pe pământ cărora li se întâmplă să uite, să sufere, să zâmbească, să fie fericiţi sau trişti, să fie triumfători sau ... să existe. Nu există cazuri singulare. De fapt, mă înşel, există, dar aici vorbim despre boli grave, despre genii şi încă vreo două, trei categorii de persoane. Însă restul suntem replici ale unui model, unele mai stilizate, altele mai rebele, iar cel mai bun mod de a demonstra acest lucru este amintindu-ne ceea ce am citit. De prea multe ori am auzit vorbindu-se despre regăsirea în personajul X sau Y, când, de fapt, este regăsirea în noi înşine, în acel "eu" care vrea să se ascundă, care se neagă, dar inevitabil se afirmă. Ce modalitate mai bună de a te analiza poate exista, dacă nu analiza reflexiei? Este mai uşor să critici sau să admiri o reflexie decât să-ţi vorbeşti ţie. Doar nu eşti nebun, nu? Sau poate...şi salcâmii înnebunesc. <br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/9VfW0B1YP7w?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-69562853730265023762011-03-29T23:19:00.000+03:002011-03-29T23:19:12.676+03:00Amintiri din cufarul sufletului<div class="" style="clear: both; text-align: center;">
De ascultat, de simtit, de luat aminte.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/xsEBGhbSKVc?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<br />Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-59274457721876725872011-03-27T14:21:00.000+03:002011-03-27T14:21:27.896+03:00Noutati<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-WFLEKhlZZSw/TY8b0qfL5wI/AAAAAAAAA7o/QaDrfQRk1n0/s1600/vlcsnap-2011-03-27-14h04m06s58.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="150" src="http://4.bp.blogspot.com/-WFLEKhlZZSw/TY8b0qfL5wI/AAAAAAAAA7o/QaDrfQRk1n0/s200/vlcsnap-2011-03-27-14h04m06s58.png" width="200" /></a></div>
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-LAmhh7LGwq4/TY8b4MExbAI/AAAAAAAAA70/mCKoQHQbCTw/s1600/vlcsnap-2011-03-27-14h04m32s117.png" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="150" src="http://2.bp.blogspot.com/-LAmhh7LGwq4/TY8b4MExbAI/AAAAAAAAA70/mCKoQHQbCTw/s200/vlcsnap-2011-03-27-14h04m32s117.png" width="200" /></a><br />
<br />
<div style="text-align: center;">
Mai multe modele gasiti <a href="http://viseromanesti.blogspot.com/p/fimo.html">AICI</a></div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-27481867891083074992011-03-22T22:10:00.001+02:002011-03-22T22:19:30.341+02:00Despre mentori si admiratie - studiu de caz<div style="text-align: justify;">
Pe vremea când am scris primele rânduri pe acest blog, mi-am făcut o promisiune, aceea că nu voi vorbi despre nonvaloare. Astăzi, când am privit interviul cu Dragoş Bucurenci, mi-am amintit ceva: nu am vorbit despre oamenii simpli, dar admirabili, astfel încât am decis să scriu despre unul dintre oamenii care mi-au trezit admiraţia pe parcursul liceului.Vă rog să scuzaţi lipsa verbelor şi să observaţi esenţa. Un om, o mamă, un zâmbet în spatele unei mâini de fier. Istoria lumii şi a vieţii într-o singură minte. Ambiţie, perseverenţă, dinamism în acelaşi suflet. Puterea de a inspira, de a manipula(în sensul bun al cuvântului) generaţii. Respectul a nenumăraţi elevi. Nu în ultimul rând, reuşită. Daniela Cetean, profesor de istorie, dar mai presus de toate mentor.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/_lN_XJs6cM-4/Sz8eqH5H-PI/AAAAAAAAAd0/8le48pXy31M/s640/porumbel+www.7arts.ro.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="133" src="http://1.bp.blogspot.com/_lN_XJs6cM-4/Sz8eqH5H-PI/AAAAAAAAAd0/8le48pXy31M/s200/porumbel+www.7arts.ro.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>Later update: Mi-am amintit de un text superb scris de Mădălina despre doamna profesoară Cetean, un adevărat elogiu.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>„TREI SFERTURI DE CER'' </i><i> </i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>După ce-au bătut în ritm de colindă,
inimile noastre de confetti se-ntorc spre băncile care aşteaptă rumene
noile bârfe incendiare. Liceul nostru renunţă la cetinile de brad şi
mirosul de scorţişoară, care se pierd printre tocurile răsunătoare,
zumzăitul brăţărilor şi şuşotelile la fiecare colţişor de clasă. Ne-a
fost dor de noi, dar mai ales ne-a fost dor de HCC. Vacanţa a prins în
jocul ei noi poveşti, idile, enigme care se răspândesc ca prin magie în
acest tablou vibrând a stil, clasă şi eleganţă. Nimeni nu ratează şansa
de a se remarca. Suntem iarăşi toţi, pe aceleaşi coridoare pline de
istorie şi urban. Ne place HCC, dar şi mai mult ne place sufletul din
HCC.</i></div>
<i>Trăind prin fiecare colţişor al acestei clădiri impunătoare, am
învăţat să iubim şi să ne dăruim liceului. Am învăţat să credem în
cultură şi şcoală, să credem în noi. Sălile de clasă ne sunt temple,
băncile ne sunt caiete, ofrande, dar mai ales, martorii cei mai de seamă
ai creării noastre. Lemnul de stejar din fiecare clasă îşi are povestea
lui, tablele îşi recunosc propriile genii, noi avem prilejul de a
creşte sub aripile propriilor idoli. Şi dacă am vrea să ascultăm istoria
şi viaţa din HCC-ul nostru, acesta ar vibra desigur într-un nume
emblematic: Daniela Cetean.</i><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<i>Jurnalul de HCC devine astfel, în luna
aceasta, un elogiu al tuturor elevilor care doresc să aclame, prin
scrijelitul peniţei mele, geniul, energia şi onestitatea Doamnei
profesoare de istorie, „mama” spirituală a multora dintre noi, căci,
înainte de orice, Doamna Daniela Cetean ne învaţă să trăim, să credem în
frumos. Înainte de a ne fi profesoară, ne este prietenă. Este vocea
care mereu răsună a adevăr, a echilibru şi raţionament. Este sufletul
din fiecare clipă de actual şi istorie a HCC-ului. Ea ne învaţă
înţelegerea unei idei abstracte şi ne scrie mersul pe ape. Ne dă dreptul
la adevăr, ne învaţă să ne preţuim istoria şi patria, originea şi
persoana. Nu există lecţie de istorie prea grea, prea lungă sau prea
plictisitoare; poate doar orele de curs sunt prea scurte. Nu există
întâmplare spusă doar pe jumătate, ori minciună. Doamna Cetean este o
hologramă vie a ceea ce noi vrem să devenim. Un CV impresionant, de la
sine grăitor, la care se adaugă un suflet sprinten, energic, mereu vesel
şi deschis tuturor provocărilor. Imaginaţi-vă treizeci de elevi,
„războinici”, sorbind fiecare cuvânt al profesoarei despre holocaust,
durere şi război. E momentul nostru de glorie doar ascultând. Daniela
Cetean defineşte simplu dar pătrunzător adevărata dimensiune
profesională şi spirituală a binecuvântării de a fi profesor. Suntem
învăţaţi să ne respectăm prin faptele istorice măreţe, să iubim ţărâna
în care ne dorm strămoşii, prietenii, anonimii care şi-au dăruit
libertatea pentru libertatea noastră. De la „profa” de istorie am
învăţat să credem în ’89, în şansele noastre. Perfecţionându-se în
Franţa, Israel, SUA, prin doamna profesoară am primit astfel şi noi
gramul nostru de cunoştinţe şi fericire. Trăim prin cuvintele ei, care
ne devin laitmotive şi „zâne” profesionale. Ne formăm ieşind de sub
bagheta magică a unor profesori de geniu precum Doamna Daniela Cetean şi
sperăm la propriul nostru colţ de rai intelectual.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>Prin
filele acestei reviste găsesc de cuviinţă a-i da Albei Iulia onoarea şi
răgazul de ne cunoaşte propriii „eroi”. Desprinsă din băncile
Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii „Babeş-Bolyai”,
Doamna Cetean îşi dedică secundă de secundă, de 16 ani încoace, timpul
şi sufletul formării noastre. Rândurile sunt prea încorsetate pentru a
putea aminti realizările deosebite ale dânsei, lucruri care fac din
Doamna Cetean un simbol al HCC-ului şi un idol al tinerilor şi vechilor
„hcc-işti”. Nu este elev, din cei aproape o mie, căruia să nu i se
lumineze faţa când îi pronunţă sau îi aude numele. E necesar a remarca
sensibilitatea profesoarei pentru istoria holocaustului, încununată şi
cu un stagiu de pregătire în Israel, pentru crimele comunismului şi
adevărul despre revoluţia schimbării noastre. Un as în ale predatului,
Doamna Cetean şi-a încununat cunoştinţele prin stagii de pregătire în
străinătate, excursii în care noi am avut şansa de a trăi încă o dată
drame şi adevăruri istorice, înţelegându-le pe deplin importanţa. Premii
extrem de numeroase, proiecte care încununează astfel geniul şi
măiestria unui suflet născut să-i înveţe pe alţii a trăi.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>Pentru noi, cei din HCC, Daniela Cetean
înseamnă loialitate, credinţă, adevăr; înseamnă o făclie de talent, trei
sferturi de duh pentru cei ca noi, binecuvântaţi cu lumina fiinţei
„creatoarei” noastre Daniela Cetean. Parafrazând un proiect renumit care
a încununat liceul nostru, oferindu-i un loc în topul celor mai bune
zece colegii din ţară, noi, elevi ai prestigiosului şi mult iubitului
HCC dorim să transmitem, cu sufletul pe această filă, plini de emoţie şi
recunoştinţă, un motto care ne-a devenit crez:</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><strong>ZECE PENTRU DOAMNA DANIELA CETEAN!</strong></i></div>
<div style="text-align: right;">
<i> Mădălina Nistor</i></div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-87330261898783713512011-03-22T21:50:00.001+02:002011-03-22T21:54:00.519+02:00Despre mentori si admiratieSe spune ca parcursul nostru este in mare parte rezultat al existentei sau inexistentei mentorilor in viata. As putea spune ca fiecare perioada a vietii a avut un mentor, insa astazi am remarcat un fapt, acela ca, oamenii care sunt cu adevarat mentori, admirati de cei din jur, raman mentori pentru totdeauna. <a href="http://www.gomentorship.ro/resurse/jurnalism-si-comunicare/dragos-bucurenci-8/">AICI</a> gasiti mai mult decat un discurs despre mentori, gasiti o lectie de viata.Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-13436516192978528372011-03-06T11:11:00.002+02:002011-03-06T11:13:26.158+02:00Concursuri Euro desk<b><u>Revin cu cateva concursuri promovate de catre EuroDesk cu legaturi in diferite domenii (pentru mai multe detalii dati click pe titlurile concursurilor):</u></b><br />
<br />
<a href="http://www.blogger.com/goog_1239692618">Premiul Robin Cosgrove 2010-2011 </a><a href="http://www.robincosgroveprize.org/">- data limita de inscriere 31 martie 2011</a><br />
Tinerii din intreaga lume, pana in 35 de ani, sunt invitati sa trimita articole nepublicate care sa prezinte idei inovatoare si creative pentru promovarea eticii in finante.<br />
<br />
<br />
<a href="http://www.fibaeurope.com/Default.asp"><b>Vino voluntar la EuroBasket 2011 - data limita de inscriere 25 martie 2011</b></a> <br />
<div align="justify">
<a href="http://89.45.196.145/eurodesk/news/big/img443.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img align="left" border="0" src="http://89.45.196.145/eurodesk/news/big/img443.jpg" style="border-color: white;" /></a>Campionatul
EuroBasket 2011 va avea loc intre 31 august si 18 septembrie in sase
orase din Lituania: Vilnius, Kaunas, Klaipėda, Šiauliai, Panevėžys si
Alytus. </div>
<div align="justify">
Fani ai baschetului si voluntari din
lumea intreaga sunt invitati sa se inscrie pentru a avea sansa de a
participa si contribui la eveniment, muncind alaturi de vedetele de top
ale baschetului european.<br />
<br />
</div>
<div>
</div>
<div>
</div>
<div>
</div>
<a href="http://www.google.com/events/sciencefair/index.html"><b>Targul de Stiinta Google 2011 - data limita de inscriere 4 aprilie</b></a><br />
<div>
<a href="http://89.45.196.145/eurodesk/news/big/img442.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://89.45.196.145/eurodesk/news/big/img442.jpg" width="133" /></a>Targul de Stiinta Google in parteneriat cu CERN, LEGO Group, National
Geographic si Scientific American a lansat un foarte interesant si
important targ de stiinta online care se adreseaza elevilor din intreaga
lume cu varsta cuprinsa intre 13-18 ani. Acestia, individual sau in
echipe de cate trei, trebuie sa construiasca si sa trimita un proiect
stiintific (prin fotografii sau clipuri video) interesant si creativ,
relevant pentru lumea de azi. </div>
<div>
<br />
<a href="http://www.eurodesk.lt/"></a></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<a href="http://www.essaycompetition.org/"><b>Concurs international de eseuri 2011: Tineretul si migratia - data limita de inscriere 17 martie 2011</b></a><br />
<div align="justify">
Banca Mondiala invita toti tinerii cu varste intre
18 si 25 de ani din lumea intreaga sa participe la acest concurs
international. Ei trebuie sa trimita un eseu sau un film video care sa
raspunda la urmatoarele intrebari:</div>
<ul>
<li>
<div align="justify">
Care este impactul pe care l-a avut migratia
(internationala sau interna, intr-o tara de trimitere sau de primire)
asupra ta, familiei tale, comunitatii sau tarii tale?</div>
</li>
<li>
<div align="justify">
Cum percepi beneficiile migratiei (mai multe
oportunitati pentru tineri) si riscurile sale (exodul de creiere,
emigrarea ilegala si exploatarea tinerilor migranti)?</div>
</li>
<li>
<div align="justify">
Ce actiuni recomanzi pentru sporirea
oportunitatilor pentru tinerii migranti in tarile lor de destinatie si
in tarile lor de origine?</div>
</li>
</ul>
Succes!!!Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-23201667968460668432011-03-03T22:33:00.002+02:002011-03-03T22:34:10.833+02:00Mai bine taci decat sa sa-mi spui nimic<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://pigeond.net/images/wallpapers/silence.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="150" src="http://pigeond.net/images/wallpapers/silence.jpg" width="200" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nu-i asa ca uneori
v-ati dori sa le spuneti unora sa taca pentru ca va distrug starea, energia,
sau ideile? Uneori mi-ar placea ca toata lumea sa aiba scotch pe gura, sa taca si
sa nu mai faca galagie, sa nu mai existe galagie, sa imi lase gandurile
si ideile in pace, pentru ca in toata galagia asta, simt ca m-am pierdut de
mine, nu pe mine, ci de mine. Da, da ,adica eu de mine. Cum vine asta? Pai simplu,
eu mi-am pierdut o parte din mine, un ceva, si de data asta nu mai e ursuletul
de plus, e ceva ce nici macar nu pot sa numesc, pentru ca nu are nume. Nu e
ambitia pentru ca pe ea o mai am, nici sufletul pentru ca il simt in
continuare in mine. E un ceva care s-a
pierdut in galagie si tehnologie. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am pierdut casetele audio cand au aparut
cd-urile, apoi am pierdut si cd-urile cand a aparul mp3-ul. Am pierdut scrisul
cand a aparut televizorul, si mai apoi tastatura, nu e vina calculatorului, ci
a tastaturii. Pai nu puteau sa faca ei un calculator fara tastatura, unul care
sa necesite un pix?Dar nu ar avea farmec, pentru ca el, calculatorul, produce galagia,
si galagia omoara arta, ideile, simplitatea din care decurg toate lucrurile frumoase.
Pentru ca atunci cand scrii, nu auzi decat fosnetul creionului pe foaie, atunci
cand citesti, pe ai paginii, atunci cand scrii nu poti gresi, nu scrii cuvinte
intortocheat, le scrii corect, sublim. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Cateodata mi-ar placea sa inchid lumea
intr-o cutie, sau intr-un glob de sticla, precum cele de craciun, si sa o agit
pana cand ii vine mintea la cap, pana cand intelege ca exista mai mult decat
tehnologie si bani, pana cand va vedea sublimul si va intelege arta,
simplitatea omului si natura sa si pana cand va intelege ca uneori prea multe
cuvinte si prea multa vorba devin neinteresante, necaptivante, fara sens. As
prefera gestul in locul cuvantului, pentru ca gestul vorbeste mai tare decat
cuvantul. As prefera tacerea care spune totul, in locul conversatiilor lungi doar
pentru a umple un timp, pentru a face conversatie si pentru a exersa vorbitul.
Mai bine taci decat sa-mi spui nimic. </div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-73161337303890296612011-02-28T22:58:00.004+02:002011-02-28T23:01:32.496+02:00Ne plac ideile tale!<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://www.neplacideiletale.ro/templates/default/images/neplacideiletale/banner-mare.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="120" src="http://www.neplacideiletale.ro/templates/default/images/neplacideiletale/banner-mare.jpg" width="400" /></a></div>
Pentru ca imi plac initiativele pentru tineret am decis sa promovez urmatorul concurs. Teoretic este destinat studentilor romani de la specializari economice, insa cine stie, poate ca exista si exceptii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru a <b>putea participa</b> la Concurs, persoanele interesate trebuie sa indeplineasca cumulativ<b> urmatoarele conditii</b>:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
- sa fie studenti, indiferent de forma de invatamant, in orice universitate sau facultate din Romania.</div>
<div style="text-align: justify;">
- <b>sa se inregistreze</b> pe site-ul concursului <a href="http://www.neplacideiletale.ro/">www.neplacideiletale.ro</a>. Crearea contului se realizeaza prin inregistrarea datelor personale intr-un <b>formular online cu date de identificare</b>, urmand ca ulterior, mailul de confirmare a contului sa fie primit la adresa de e-mail furnizata de participant. </div>
<div style="text-align: justify;">
- <b>sa incarce un proiect</b> pe site-ul concursului, urmand ca acestea sa fie supuse verificarii prealabile a organizatorilor. Proiectele <b>se depun online</b>
pe site-ul <a href="http://www.neplacideiletale.ro/">www.neplacideiletale.ro</a> şi vor avea maximum 10.000 semne, în
formatul presetat de administratorul site-ului. Data limită de depunere
a proiectului este <b>13 martie 2011</b>, ora 24.00</div>
<div style="text-align: justify;">
Participantii isi asuma <b>intreaga raspundere cu privire la informatiile pe care le transmit</b>
si materialele pe care le incarca/posteaza pe site-ul Concursului, cu
privire la continutul si la dezvaluirea acestor materiale catre public,
precum si pentru respectarea tuturor prevederilor legale privind
drepturile de autor aferente acestor materiale, chiar daca aceste
materiale au facut obiectul verificarii organizatorilor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Proiectele trebuie sa fie in <b>concordanta cu tema concursului</b>
si sa nu incalce ordinea publica, bunele moravuri si normele de
convietuire sociala si nici sa nu aduca atingere demnitatii umane si
dreptului la imagine.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Succes!!!</div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-75049933142425685352011-02-15T12:00:00.007+02:002011-02-22T09:30:18.160+02:00Martisoare<span style="font-size: small;">Mărţişorul este un
simbol al primăverii, al revenirii la viaţă. La
începuturi, acesta era reprezentat printr-o monedă, apoi s-a transformat
în mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe o aţă.
Martisorul a evoluat, astazi regasindu-l in cele mai diverse forme. Desi
mai este ceva vreme pana la 1 Martie, va prezint colectia de Martisoare
speciale: </span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="" style="clear: both; text-align: center;">
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-95YtYDfy_tY/TVpMnLu_-II/AAAAAAAAA50/h9BqJ_3cHMo/s1600/martisor+rosu.bmp" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="151" src="http://3.bp.blogspot.com/-95YtYDfy_tY/TVpMnLu_-II/AAAAAAAAA50/h9BqJ_3cHMo/s200/martisor+rosu.bmp" width="200" /></a></div>
</div>
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-Fo-YSSN9OSE/TWDxhk4X9WI/AAAAAAAAA6U/8GFRfogg4Ls/s1600/pictura.png" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="150" src="http://1.bp.blogspot.com/-Fo-YSSN9OSE/TWDxhk4X9WI/AAAAAAAAA6U/8GFRfogg4Ls/s200/pictura.png" width="200" /></a><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-Fo-YSSN9OSE/TWDxhk4X9WI/AAAAAAAAA6U/8GFRfogg4Ls/s1600/pictura.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br /></a></div>
<br />
Pentru mai multe modele si detalii dati click pe <a href="http://viseromanesti.blogspot.com/p/fimo.html">FIMO</a>.<br />
Update: Noi modele au fost adaugate astazi 22.02.2011:)<br />
<br />
<h3 style="font-weight: normal;">
<span style="font-size: small;"><br /></span></h3>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-2330972389351229822011-02-09T13:09:00.000+02:002011-02-09T13:09:03.097+02:00Sfaturi peste generatii<a href="http://www.dilemaveche.ro/sites/default/files/imagecache/image_gallery_large/Andrei_PLESU_2_21_0.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://www.dilemaveche.ro/sites/default/files/imagecache/image_gallery_large/Andrei_PLESU_2_21_0.jpg" width="138" /></a>Intr-un articol din <i><a href="http://www.dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/alte-intrebari-alte-fragmente-raspuns">Dilema Veche</a>,</i> Andrei Plesu incurajeaza tinerele generatii:<br />
<br />
<div style="text-align: justify;"><i>….”Dacă e să vă dau un sfat de moment, nu vă pot spune decît atît: evitaţi să puneţi pe seama conjuncturilor, a neajunsurilor curente (oricît de grave ar fi) tot ce nu vă reuşeşte. Nu căutaţi în haosul din jur motive de demobilizare, de abandon……</i></div><div style="text-align: justify;"><i>...Constantin Noica obişnuia să ne spună, în anii ’70-’80, cînd ne plîngeam, cu destulă îndreptăţire, de piedicile pe care ni le punea dinainte, nouă şi atîtor altor tineri, regimul comunist: „Va veni o vreme cînd veţi constata că limitele interioare sînt mult mai mari decît limitele care vin din afară“. Îngăduiţi-mi să vă trec, la rîndul meu, această utilă sentinţă. În rest, concentraţi-vă pe o singură ţintă: aceea de a dobîndi, în domeniul care vă interesează, o <em>competenţă</em> solidă, incontestabilă, greu de concurat.</i><br />
<i> ..N-aveţi repere? Citiţi mai mult.<br />
Sistemul de valori cu care vă confruntaţi e „întors pe dos“?<br />
Străduiţi-vă să-l puneţi la loc.<br />
Fiţi, împreună cu colegii şi prietenii dvs., generaţia fondatoare a unui nou sistem de valori, mai bine aşezat.<br />
„Intelectualii“ par o specie pe cale de dispariţie?<br />
Deveniţi unul.<br />
Impuneţi-vă.<br />
Înmulţiţi-vă.<br />
„Uşor de zis!“ – veţi spune. Dar veţi fi uimit – dacă încercaţi – să vedeţi cît e de uşor de făcut, cu condiţia, pentru a invoca o altă vorbă a lui Noica, să mîncaţi puţin jeratic.</i></div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-28059702427062446712011-02-08T19:10:00.003+02:002011-02-08T19:21:45.331+02:00Nascut ocupat<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://proestetic.ro/wp-content/uploads/2010/11/busy.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="150" src="http://proestetic.ro/wp-content/uploads/2010/11/busy.jpg" width="200" /></a></div><div style="text-align: justify;">Vrem sau nu sa admitem, suntem ocupati "din nastere". Poate ca exagerez, nu chiar din nastere, insa de pe la varsta de un an, si cam pana pe la sfarsitul vietii suntem ocupati. Cu ce? Jucandu-ne cu jucariile noastre. Acestea evolueaza, difera, se schimba, dar semnifica acelasi lucru, "obiectul" care ne tine ocupati.<br />
<br />
Pe oricine intrebi ce face, iti raspunde ca este ocupat, ca are de facut "700 de lucruri" azi si mai are de inceput inca 1000, ca nu are timp acum, dar promite ca in weekend sau peste doua saptamani, cand se termina sesiunea, cand seful pleaca in concediu, cand va fi mai putin ocupat, cand termina de renovat garajul chiar daca nu mai tine de mult masina in el, bucataria chiar daca nici macar nu mai are timp sa gateasca, ci o tine de decor, dar mai ales pentru ca "toti oamenii botezati" au in casa bucatarie, va veti intalni. Probabil da, sau probabil nu. De obicei mai trece o luna, doua, trei, pana cand primesti un telefon, iar persoana de la capatul firului te invita la o cafea, la film sau poate la ea acasa sa iti arate ce "modificari" a mai facut. Si aici intervin cele prea multe lucruri pe care le ai tu de facut, cele 1000 de lucruri pe care interlocutorul tau le avusese de facut cu ceva timp in urma. Intr-un mod total previzibil situatia se repeta, doar ca de data aceasta tu esti cel "ocupat".<br />
<br />
Astfel reusiti "performanta" de a va vedea eventual de Craciun, Paste, aniversari, revelion daca cumva sunteti in acelasi grup, sau poate la nunti, botezuri, sindrofii. Nu spun ca e rau sa fi ocupat, e chiar foarte bine, a fi ocupat e de fapt "starea mea generala". M-am nascut ocupata si, cel mai probabil voi muri ocupata, dar nu ma deranjeaza, ba chiar a inceput sa imi placa, mai ales de un timp. Dar, revenind la ideea anterioara, starea noastra generala de "nascut ocupat" raceste relatii, prietenii. Si atunci? Si atunci ce facem? Hartiile de la birou, cursurile sau garajul proaspat renovat nu vor putea sa stea cu noi la o discutie. Sunt "nascuta ocupata", dar cu timp pentru prietenii mei, si ma mandresc cu asta. Voi?<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/habWYM364RA?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div></div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-43842250610213799442011-02-03T20:08:00.003+02:002011-02-05T17:28:39.684+02:00O poveste<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_Gs5i0a9mSZY/TSsHw0_piuI/AAAAAAAAABs/vjai3gXBrOA/s1600/storyteller.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://2.bp.blogspot.com/_Gs5i0a9mSZY/TSsHw0_piuI/AAAAAAAAABs/vjai3gXBrOA/s200/storyteller.jpg" width="154" /></a></div><div style="text-align: justify;">"A fost odata ca niciodata", cam asa incep majoritatea povestilor copilariei mele, tale, lor, noastre. Sunt povesti care au dat nastere zambetelor, lacrimilor, temerilor, sunt povestile care au creat prima simpatie sau antipatie, prima dorinta de a reusi sa "ceva". Ii spun "ceva" pentru ca niciodata nu ne doream acelasi lucru, sau poate, ii spun "ceva" pentru ca, de fapt, desi contextul s-a schimbat povestile continua sa ne influenteze viata.<br />
</div><div style="text-align: justify;">Povestea te lasa sa iti dai frau liber imaginatiei, sa fi cine vrei tu pret de o farama de timp, povestea iti da aripi. "Care este scopul tau real" sau "Cum inveti si cum reusesti" sunt intrebari care imi sunt puse des in ultimii ani, iar raspunsul meu este deseori "imi doresc sa fiu om si sa las ceva in urma". Cred cu tarie ca tot ceea ce facem porneste de la o poveste, si performanta se naste prin povestea altora si se implineste prin povestea noastra. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">O poveste bine spusa la momentul potrivit poate insemna baza piramidei. Nu te indemn sa citesti ceva sau altceva, citeste ceea ce vrei, ceea ce te face sa zambesti, si mai ales, ceea ce te face sa visezi, dar nu uita ca, lucrurile care iti pot schimba viata, se gasesc ascunse in locuri in care te-ai astepta cel mai putin sa le gasesti. Si atunci cand simti ca nu mai poti si ca totul e in zadar, reciteste "povestile" si aminteste-ti ca niciodata nu a fost sau va fi usor sa ai un "S-am incalecat pe-o sa" sau "Si-au trait fericiti pana la adanci batraneti". "Povestea" ta survine din "povestea" altora.</div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-31925578283234889752011-01-31T23:16:00.001+02:002011-01-31T23:17:39.530+02:00100<div style="text-align: justify;"><a href="http://mathman1.com/mathman1/taylor/_borders/100-4c.gif" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="139" src="http://mathman1.com/mathman1/taylor/_borders/100-4c.gif" width="200" /></a>Prima mea suta de cititori intr-o zi(105 de fapt), si prima mea mie de cititori. Acum o jumatate de an ma bucuram cand aveam cititori in cate o zi, iar acum ma bucur de prima mie. Probabil astazi a fost o zi speciala, de fapt, chiar a fost, a fost o zi a prieteniei adevarate, a pozelor sub bec de dragul amintirilor, o zi de suflet.</div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-83255842434252565662011-01-31T17:29:00.000+02:002011-01-31T17:29:18.887+02:00Roman plictisit. Gasiti ocupatie.<div style="text-align: justify;"><a href="http://www.corbisimages.com/images/42-17880173.jpg?size=572&uid=a3991e12-9226-4e54-880e-7b35dc4b8273&uniqID=606139d0-264c-4df7-aa2f-ff04f3df6ba1" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="140" src="http://www.corbisimages.com/images/42-17880173.jpg?size=572&uid=a3991e12-9226-4e54-880e-7b35dc4b8273&uniqID=606139d0-264c-4df7-aa2f-ff04f3df6ba1" width="200" /></a>Vi s-a intamplat vreodata sa auziti mici basme in care personajul principal sunteti voi? Cred ca da, de fapt, cu singuranta da. Si nu vi s-a intamplat sa va amuzati ce imaginatie bogata si totodata bolnava au unii? Tot da? Asa ma gandeam si eu. Nu stiu, voi, dar eu am ajuns in stadiul in care trebuie sa fie bun "basmul" pentru a ma afecta vreun pic, restul aduc amuzament. De ce povestioara asta? Povestioara asta de fapt este suportul pentru manifestul meu impotriva oamenilor care, avand prea mult timp liber, uita sa-si vada de "ograda" lor si incep sa povesteasca despre a vecinului. Asa ca, incepand de astazi 31 ianuarie, va rog, insistent chiar, sa ii ajutam pe toti romanii care se plictisesc la job, oricare ar fi acesta, sa isi gaseasca ceva mai interesant de facut decat sa barfeasca. Tineti aceste fiinte ocupate, pentru ca stiti vorba: atunci cand esti ocupat, de multe ori esti si performant, iar performanta ta s-ar putea sa ii deranjeze pe cei care au prea mult timp liber.Sa-i ajutam si pe ei sa fie ocupati, poate poate ne dau pace...</div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-55729384071426674352011-01-27T16:27:00.003+02:002011-01-27T16:33:28.157+02:00Stim sa protestam?<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://www.stephaniesyjuco.com/jpgs/personal_protest2.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="320" src="http://www.stephaniesyjuco.com/jpgs/personal_protest2.jpg" width="233" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-size: xx-small;">http://www.stephaniesyjuco.com/p_personal_protest.htm</span></td></tr>
</tbody></table><div style="text-align: justify;"> In ultimii ani, Romania pare a fi devenit patria protestului. Se protesteaza cand se taie din salarii/pensii/ indemnizatii, cand se reduce numarul de salariati, si, mai nou cand cresc preturile. Problema noastra este ca nu prea stim "cum" sa protestam. Trebuie sa recunoastem, uneori ne domina spiritul de turma(daca vecina protesteaza, eu de ce n-as face asta?), astfel incat uitam ca fiecare actiune a noastra ar trebui sa aiba un program, un scop, eficienta. In ceea ce priveste partea cu programul, ne mai descurcam cat de cat, insa, daca discutam de scop si mod de a protesta eficient, incepem sa ne dam seama ca le "cam" omitem sau le distorsionam.<br />
Sa luam spre exemplu, "protestele" din benzinarii. Intradevar sunt intemeiate, nici eu nu sunt de acord sa platesc atat de mult in conditiile in care companiile nu si-au majorat costurile, insa modul de a protesta este absolut ineficient. Chiar credeti ca daca mergeti cu sacul de 1 ban, ceva se va schimba? Eventual persoana care e nevoita sa ii numere va ajunge cu o migrena acasa, persoana care vorba vine chiar nu are vreo influenta asupra pretului carburantului, dar mai mult de atat nu se va intampla. Vreti sa protestati vizibil si "simtibil"? Buuun, lasati masinuta in garaj/parcare/curte o saptamana, o luna, si, evident nu mai alimentati, adica nu le mai dati deloc bani companiilor. Dar cum romanului ii place circul si pe deasupra mai e si comod, evident ca nu va apela la un mod de protest care ar putea intradevar scadea veniturile marilor companii de profil. Sau poate ma insel? </div>Dreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5857221064013028060.post-54609856977117553242011-01-23T19:43:00.000+02:002011-01-23T19:43:06.943+02:002% pentru Maria BeatriceSunt deja cativa ani de cand a venit pe lume, insa <a href="http://mariabeatrice.wordpress.com/">Maria Beatrice</a> nu se comporta ca si ceilalti copii de varsta ei. Pana in prezent cateva mii de oameni au fost suficient de inimosi si generosi incat sa se alature acestei cauze. Acum, micuta are nevoie din nou de sprijinul nostru, asa ca fac apel la toti cei care au auzit de cauza domnului profesor Onac, cei care sunt actuali sau fosti elevi ai HCC-ului, cunoscuti sau necunoscuti cu suflet, sa redirectioneze cei 2% spre un copil care merita o sansa. Cu siguranta parintii vostrii, poate bunicii, matusa, unchiul sau vecina de la 2 nu au redirectionat acesti 2%. Povestiti-le despre Maria Beatrice si despre posibilitatea de a redirectiona cei 2% din impozit inspre ea.<br />
***Pentru obtinerea formularului ce trebuie depus contactati-l fie pe domnul profesor Onac, fie trimiteti un mail pe adresa elenavirdea@gmail.comDreamerhttp://www.blogger.com/profile/04940649014420557038noreply@blogger.com0